Dezvoltarea durabila

Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro.

Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii.

„Nimic nu se mai poate gândi de acum încolo în domeniul industrial, economic, al vieţii omului, al habitatului fără a se face o evaluare din punct de vedere al mediului. Doar coordonarea ambilor factori, economic şi ecologic, va putea să asigure dezvoltarea durabilă”.
Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea dintre două aspiraţii umane, care prin conţinutul lor susţin necesitatea dezvoltării economice şi sociale, dar şi a conservării stării mediului înconjurător, ca singura cale pentru creşterea calităţii vieţii.

Apa, substanta care intretine viata pe Pamant, cu calitatile ei benefice reprezinta o preocupare majora, continua, la nivel global.
Apa potabilă e o sursă cvasi-epuizabilă şi în condiţiile poluării excesive capacitatea de regenerare în natură a surselor de apă dulce este mult diminuată. În acelaşi timp activitatatea umană necontrolată care prejudiciază elemente importante dintr-un areal natural, cum ar fi râurile, au potenţialul de a afecta grav echilibrul unor ecosisteme şi, pe cale de consecinţă, de a ne afecta pe noi toţi.

“Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor”.