CV

NUME: Paraschiv
PRENUME:Alexandra
DATA NASTERII:06.03.1990
ZODIA:Pesti
TELEFON: 0788867575
ADRESA:Str.Strapungerii Silvestru, Nr.2, Bl.591, Sc.B, Et.10, Ap.44
STUDII: 1997-2005 - Scoala Generala "Ion Creanga" Nr.17, Iasi
2005-2009 - Scoala Normala "Vasile Lupu", Iasi
LIMBI STRAINE: Franceza
Engleza
Spaniola
INTERESE PROFESIONALE: Absolvirea facultatii de farmacie
PASIUNI: lectura, calatoriile, internetul.

Datini si obiceiuri ale poporului roman

Ignatul



Se spune ca in noaptea de Ignat porcii viseaza daca vor fi sau nu taiati sau viseaza cutit, ceea ce constituie un semn ca vor fi sacrificati. In unele zone, porcul se taie chiar in ajunul Craciunului. Carnea acestuia este destinata in principal prepararii produselor ce urmeaza a se consuma ritual pe tot parcursul perioadei dintre Craciun si Boboteaza. Conform randuielii traditionale, taierea porcului este singura activitate permisa a se desfasura in ziua de Ignat. Se credea ca prestarea oricarei alte munci - spalatul rufelor, cusutul, torsul lanii, maturatul casei etc, atragea dupa sine pedepsirea celor care se faceau vinovati de incalcarea normelor sarbatoririi.
Dupa ce animalul este sacrificat, iar carnea sortata, are loc un al doilea act ceremonial: impartirea pomenii porcului. Prin traditie, ea se oferea impreuna cu o lumanare aprinsa, celor care au ajutat la taierea porcului, ca si saracilor. Din restul carnii se prepara produsele destinate sarbatorilor de Craciun, Anul Nou si Boboteaza: carnati, tocatura, piftie, toba, caltabosi, carne fripta etc. Totodata, o parte se conserva pentru a fi consumata peste an. Nimeni nu se atinge insa de preparatele din carnea porcului decat dupa ce, in dimineata de Craciun, o parte din ele sunt impartite de femei, in vecini sau la biserica, pentru mortii familiei. Acest obicei se respecta cu strictete, intrucat, asa cum arata folcloristul S. Fl. Marian "...a gusta mai inainte de a sacrifica se socoteste ca cel mai mare pacat si de vatamare pentru sufletele (spiritele) protoparintilor care cer si doresc acest sacrificiu".




Sorcova, ca pomii sa-nfloriti si ca ei sa-mbatraniti



Anul Nou este marcat in comunitatea romaneasca, de urarea cu plugusorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilca si jocurile mimice cu masti de animale sau personaje taranesti. Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei stravechi, desigur precrestin, dar care, in timp, a ajuns sa faca, s-ar zice, casa buna cu crestinismul. Cantecele respective atrag norocul sau binecuvantarea asupra oamenilor si gospodariilor, pentru tot anul care urmeaza.

Sorcova

Sa traiti, sa traiti,
Intru multi ani fericiti
Si ca pomii sa-nfloriti
Si ca ei sa-mbatraniti
Si ca toamna cea bogata;
Fie casa-ndestulata.
Tot cu mesele intinse,
Cu facliile aprinse,
Sa petreceti impreuna,
Pana-n veci cu voie buna.